Raul Alin Cătinaş

„Am debutat la profesionişti la 18 ani. Din 13 meciuri susţinute, am pierdut unul singur”

 

– Bună ziua! Cine sunteţi dumneavoastră?

– Sunt Raul Alin Cătinaş. Am 25 de ani, sunt de loc din Lugoj, unde locuiesc momentan, dar vreau să subliniez că este destul de complicat, deoarece sunt mai tot timpul plecat de acasă,  cu pregătirea. În momentul de faţă nu lucrez, nici nu aş avea timp, îmi câştig existenţa din sport, sunt plătit pentru ceea ce fac, deoarece sunt sportiv profesionist. Am terminat Colegiul Economic din  Timişoara, la facultate încă nu am dat, la fel cum am mai spus, sunt mai tot timpul plecat, dar, cu siguranţă, dacă nu anul acesta, sigur, la anul o voi face. Alte sporturi nu am practicat, decât fotbal, de la 8 la 16 ani. Am fost legitimat la echipa CSM  Lugoj.

– Care sunt criteriile de selecţie pentru boxul de performanţă?

– Din câte ştiu eu, trebuie să ai un palmares bun la amatori, sau în alt sport de contact. De exemplu,  Alexander Ustinov, care se află în momentul de faţă printre cei mai buni boxeri din lume, vine din kickboxing.

– Care sunt criteriile de selecţie pentru kickboxing-ul de performanţă?

– În kickboxing este asemănător, dar depinde şi de valoarea ta. Mike Tyson a debutat la profesionişti după un record de 20 de meciuri la amatori, toate câştigate prin K.O.. Eu, de exemplu, am debutat la profesionişti la 18 ani. Din 13 meciuri susţinute, am pierdut unul singur.

– Care vă sunt performanţele obţinute până în prezent?

– Anul 2010 a adus prezenţa mea la gala K-1 WGP (World Grand Prix.) la Seul, astfel că, la 21 de ani, am dobândit un record, fiind cel mai tânăr sportiv care a luptat într-o finală K-1 la o aşa vârstă,  aflându-mă între cei mai buni 16 sportivi. Este o semifinală unde, din 16, rămân 8, şi aceia se luptă într-o piramidă de 8, unde se decide campionul K-1. Eu am atins un record şi am fost şi cel mai tânăr sportiv care s-a bătut vreodată într-o semifinală K-1. În 2012, în luna mai, la Cluj, am devenit campion  WGP Superkombat la categoria grea, după ce am câştigat două meciuri în aceeaşi seară, finala câştigând-o în faţa puternicului sportiv de culoare Daniel Sam, 1,98 m şi 130 kg. În 2012, din nou, am fost prezent în finala de 16 K-1, de data aceasta la Tokyo. Cele mai importante victorii fiind în 2009, cu superstarul din K-1, croato-germanul Stefan Leko, pe care l-am învins prin K.O. pe când aveam doar 20 de ani. A fost cea mai mare surpriza din K-1. În 2010 am repurtat o victorie în faţa vedetei K-1 şi campionului SUA, Charter Williams. Amintesc şi victoria de la sfârşitul anului 2012, în faţa starului K-1, Mighty Mo.

– Ce amintiri vă leagă de debutul dumneavoastră în sport?

– O amintire care mă leagă de acest sport este mai tristă, eu neavând tată, el  decedând când eu aveam 8 ani. Vreau să amintesc şi faptul că tata a fost boxer, deci este o moştenire de familie! Cu toate acestea,  neavând un sprijin şi cine să mă apere, lumea a profitat. Iar la 16 ani, după ce am renunţat la fotbal, pentru că eram prea solid pentru acest sport, m-am apucat de kickboxing, într-o sală mică şi modestă din Lugoj, sub îndrumarea prietenului şi fostului meu antrenor, Marcel Drăgan. Şi aşa a început aventura…

– Cine v-au fost antrenorii până în prezent?

– Marcel Drăgan, Nagy Arnold, Thom Harinck.

– Aveţi un mesaj pentru admiratorii dumneavoastră?

– Le mulţumesc că sunt mereu lângă mine şi mă susţin, şi îi rog să rămână mereu aşa!

Daca ti-a placut articolul dai share sau like:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *